Tarana usoara?…
Oare cum văd lumea ce o lasă deasupra cei mai buni dintre noi când ajung în mormânt, văd albastrul ăsta pe care ne încăpăţânăm să-l pângărim?
O melodie cu trei mari dispăruţi, Nicolae Labiş, Anda Călugăreanu şi Cristian Paţurcă. Cine îşi va pierde încrederea în izbândă?
Text: Alecu Racoviceanu / Foto: Alex Mazilu
Salutare. Am facut un concurs pentru bloggeri si vreau sa te inscrii si tu. In 5 minute scrii un articol si poti fi fericitul castigator. Astept sa te inscrii. Mai multe detalii privind concursul gasesti aici http://www.24monden.net/2011/01/concurs-castiga-un-stick-de-memorie-4gb.html
Melodia e superba, vocile asemenea, fotografia deosebita! Albastrul acesta senin despre care vorbesti se vede bine de-acolo de la ei, asa imi place sa cred. Dar pentru asta am putea face mai mult si noi, cei care deocamdata mai suntem pe-aici. De ce am totusi senzatia asta ingrozitoare ca…noi, nu?
Pingback: Floare de colt « Călin Hera. PA-uri şi mirări
O melodie trista. Dar ce nu e trist, in ultimele luni, in jurul nostru?
Felicitari pentru proiectul initiat impreuna cu Conu’ Alecu!
Pingback: Intotdeauna marea | Dependent de Fotografie
sa ii fie tarana usoara lui Paturca
Pingback: SU « Ioan Usca
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace
Pingback: Care țărână ușoară? | Alecu Racoviceanu